Энеолит СССР

Вадим Массон
100
10
(1 голос)
0 0

Аннотация: Том представляет собой первое в отечественной и мировой науке обобщающее исследование по энеолиту СССР. В нем рассматриваются яркие и самобытные раннеземледельческие культуры, возникшие на территории Средней Азии, Кавказа, Правобережной Украины и Молдавии в VI–IV тысячелетиях до н. э. Книга снабжена подробной библиографией и многочисленным иллюстративным материалом.

0
246
13
Энеолит СССР

Читать книгу "Энеолит СССР"




Черныш Е.К., 1955. Резцы с трипольских поселений. — КСИА, в. 59.

Черныш Е.К., 1956. К вопросу о раннетрипольских поселениях. — Изв. МФ АН СССР, № 4/31.

Черныш Е.К., 1959а. Многослойный памятник у с. Печоры на Южном Буге. — АСГЭ, в. 1.

Черниш К.К., 1959б. Ранньотрипiльське поселения Ленкiвцi на Середньому Днiстрi. Киïв.

Черныш Е.К., 1962. К истории населения энеолитического времени в Среднем Приднестровье. Неолит и энеолит Юга европейской части СССР. — МИА, № 102.

Черныш Е.К., 1964. Многослойное поселение у г. Болград Одесской области. — КСОГАМ за 1962 г.

Черныш Е.К., 1965. Глинобитные жилища культуры Гумельница в Нижнем Подунавье. — В кн.: Новое в советской археологии. М.

Черныш Е.К., 1966. Орудия труда трипольских племен. — ДСА СССР VII МКДП.

Черныш Е.К., 1967. Трипольские мастерские по обработке кремня. — КСИА, в. 111.

Черныш Е.К., 1969. Орудия труда культуры Гумельница. — КСИА, в. 115.

Черныш Е.К., 1970. Трипольское поселение Сороки-Озеро. — КСИА, в. 123.

Черныш Е.К., 1973. Трипольское поселение Раковец. — КСИА, в. 134.

Черныш Е.К., 1975а. Место поселений борисовского типа в периодизации трипольской культуры. — СИА, в. 142.

Черныш Е.К., 1975б. Первоначальные пути расселения племен Кукутени-Триполье. — В кн.: Юбил. конф. «150 лет ОАМ АН УССР»: Тез. докл.

Черныш Е.К., 1976. Основные направления путей расселения племен культуры Кукутени-Триполье в ранний период. — В кн.: Восточная Европа в эпоху камня и бронзы. М.

Черныш Е.К., 1977. Формирование локальных вариантов трипольской культуры. — В кн.: Всесоюзная конференция «Новейшие достижения советских археологов». Тез. докл. М.

Черныш Е.К., Попова Т.А., 1975. Итоги работ Молдавской экспедиции. — АО 1974 г.

Черныш Е.К., Черняков И.Т., 1964. Археологические разведки в Подунавье. — КСИА, в. 99.

Шишкин К.В., 1973. Из практики дешифровки аэрофотоснимков в археологических целях. — Археологiя, т. 10.

Шмаглий Н.М., 1959. О планировке позднетрипольских поселений Восточной Волыни. — КСИА АН УССР, в. 9.

Шмаглiй М.М., 1961. Керамiка поселень городського типу. — Археологiя, т. XIII.

Шмаглий Н.М., 1966. Городско-волынский вариант позднетрипольской культуры. — Археологiя, т. XX.

Шмаглiй М.М., 1971. Пам’ятки городського типу. — В кн.: Арх. УРСР, т. I.

Шмаглий Н.М., 1978. Крупные трипольские поселения в междуречье Днепра и Южного Буга. — В кн.: XVII конф. ИА АН УССР: Тез. докл. Ужгород.

Шмаглий Н.М., 1980. Крупные трипольские поселения в междуречье Днепра и Южного Буга. — В кн.: Первобытная археология — поиски и находки. Киев.

Шмаглий Н.М., Дудкин В.П., Зиньковский К.В., 1973. О комплексном изучении трипольских поселений. — Археологiя, т. 10.

Шмаглий Н.М., Дудкин В.П., Зиньковский К.В., 1975. Некоторые вопросы социально-демографической реконструкции крупного трипольского поселка. — В кн.: Конф. «Новейшие открытия…»: Тез. докл. Киев.

Шмаглий Н.М., Рыжов С.Н., Шумова В.А., 1979. Раскопки трипольского поселения у с. Коновка. — АО 1978 г.

Шмаглий Н.М., Черняков И.Т., 1970. Исследования курганов в степной части междуречья Дуная и Днестра. — МАСП, в. 6, ч. I.

Штерн Э.Р., 1906. Доисторическая греческая культура на Юге России. — Тр. XIII АС в Екатеринославе в 1905 г., т. I. М.

Янушевич З.В., 1976. Культурные растения Юго-Запада СССР по палеоботаническим исследованиям. Кишинев.

Янушевич З.В., 1980. Земледелие в раннем Триполье (по данным палеоботаники). — В кн.: Первобытная археология — поиски и находки. Киев.

Янушевич З.В., Маркевич В.И., 1970. Археологические находки культурных злаков на первобытных поселениях Пруто-Днестровского междуречья. — В кн.: Интродукция культурных растений. Кишинев.

Antoniewicz W., 1928. Archeologia Polski. Warszawa.

Antoniewicz W., 1938. Z dziedziny archeologii ziem Polski. — Swiatowit, t. XVII. Warszawa.

Berciu D., 1960. Perioada de tranziţie către época bronzului. — In: Istoria Romîniei. Bucureşti.

Berciu D., Morintz S., Roman P., 1973. Cultura Cemavoda II. Aşezarea din sectorul В de la Cernavoda. — SCIV, t. 24, N 3.

Berezanskaja S.S., 1975. Die einheimische Grundlage der Entstehung der Mitteldnepr-Kultur. — AAC, t. XV.

Berlescu N., 1964. Plastica cucuteniană din vechile colecţii ale Muzeului de Istorie a Moldovei. — AM, t. II–III.

Bichir Gh., 1970. Săpăturile de la Mîndrişca. — Materiale, t. XI.

Butzureano Gr., 1891. Notes sur Coucouteni et plusieurs autres stations de la Moldavie de nord. — In: Congrès International d’anthropologie et d’archéologie préhistoriques. Comptesrendus de la dixième session. Paris 1889. Paris.

Cehak H., 1933. Plastyka eneolitycznej kultury ceramiki malowanej w Polsce. — Swiatowit, t. XIV. Warszawa.

Childe V. Gordon, 1923. Schipenitzi a Late Neolithic Station with Painted Pottery in Bukowina. — In: The journal of the Royal Anthropological Institute of Great Britain and Ireland, v. LUI. London.

Comşa E., 1957. Stadiul cercetärilor eu privire la faza Giuleşti a culturii Boian. — SCIV, t. VIII, N 1–4.

Comşa E., 1963. Unele problème ale aspectului cultural Aldeni II. — SCIV, t. XIV, N 1.

Comşa E., 1971. L’état actuel des recherches sur les outils néolithiques de silex en territoire roumain. — In: Z badan nad krzemieniarstwem neolitycznym i eneolitycznym. Krakow.

Comşa E., 1973. Cîteva date despre aşezarea de tip Ariuşd de la Feldioara. — tudii şi comunicari — tanulmânyok es kozlemenyek. Muzeul Sf. Gheorghe, v. 1973. Sf. Gheorghe.

Comşa E., 1974a. Quelques données concernant le commencement du processus de l’indo-européanisation dans le nord-est de la péninsule Balkanique. — Thracia, v. III. Serdicae.

Comşa E., 1974b. Die Bestattungssitten im rumänischen Neolithikum. — Jahresschrift für mitteldeutsche Vorgeschichte, Bd. 58. Berlin.

Comşa E., 1974c. Istoria comunitäfilor culturii Boian. Bucureşti.

Comşa E., 1976. Caracteristicile şi insemnätatea cuptoarelor de ars oale din aria culturii Cucuteni-Ariuşd. — SCIVA, t. 27, N 1.

Comşa E., 1978a. Unele problème privind populaţiile de stepä din nord-vestul Märii Negre, din perioada eneoliticä pîna la începutul epocii bronzului. — SCIVA, t. 29, N 3.

Comşa E., 1978b. Probleme privind cercetärea neo-eneoliticului de pe teritoriul Romaniei. — SCIVA, t. 29, N 1.

Crîşmaru A., 1971. Un topor de aramä descoperit în aşezarea Cucuteni A de la Draguşeni. — SCIV, t. 22, N 3.

Crîşmaru A., 1977. Draguşeni. Contribuai la o monografie arheologicâ. Botoşani.

Cucoş Ş., 1973a. Céramique néolithique de musée archéologique de Piatra Neamţ. Piatra Neamţ.

Cucoş Ş., 1973b. Un complex ritual cucutenian descoperit la Ghelaeşti. — SCIV, t. 24, N 2.

Dinu M., 1957. Şantierul arheologic Valea Lupului. — Materiale, v. III.

Dinu M., 1968. Quelques considérations sur la période de transition du néolithique à l’âge du bronze sur le territoire de la moldavie. — Dacia, N.S., t. XII.

Dragomir I.T., 1959. Necropola tumulara de la Bräiliţa. — Materiale, v. V.

Dumitrescu H., 1945. La station préhistorique de Horodiştea sur le Pruth. — Dacia, N.S., t IX–X.

Dumitrescu H., 1954a. Şantierul archéologie Traian. — SCIV, t. V, N 1/2.

Dumitrescu H., 1954b. O descoperire in legäturä eu ritul de înmormîntare în cuprinsul culturii ceramicii pictate Cucuteni-Tripolie. — SCIV, t. V, N 3/4.

Dumitrescu H., 1957. Découvertes concernant un rite funéraire magique dans l’aire de la civilisation de la céramique peinte de type Cucuteni-Tripolie. — Dacia, N.S., t. I.

Dumitrescu H., 1958. Deux nouvelles tombes cucuténiennes à rite magique découvertes à Traian. — Dacia, N.S., t. II.

Dumitrescu H., 1959. Säpäturile de la Traian-Dealul Fîntînilor. — Materiale, v. VI.

Dumitrescu H., 1961. Connections between the Cucuteni-Tripolie cultural complex and the neighbouring eneolithic cultures in the light of the utilization of golden pendants. — Dacia, N.S., t. V.

Dumitrescu H., Dumitrescu V., 1970. Şantierul arheologic Traian. — Materiale, v. IX.

Dumitrescu V., 1941–1944. La station préhistorique de Traian. — Dacia, N.S., t. IX–X.

Dumitrescu V., 1955. Cîteva precizäri eu privire la sceptreleîn forma de capate de cal din R.P. R. şi din URSS. — SCIV, t. VI, N 3/4.

Dumitrescu V., 1957. Le dépôt d’objets de parure de Hâbâşeşti et le problème des rapport entre les tribus de la civilisation du Cucuteni et les tribus des steppes pontiques. — Dacia, N.S., t. I.

Dumitrescu V., 1959. La civilisation de Cucuteni. — erichten van de rijksdienst voorhet oudheidkundig Bodemonderzoek, 9. Amersfoort.

Dumitrescu V., 1960. Complexul cultural Cucuteni. — Istoria Romîniei, t. I. Bucureşti.

Dumitrescu V., 1963a. Originea şi evolufia culturii Cucuteni-Tripolie. — SCIV, t. XIV, N 1.

Dumitrescu V., 1963b. The date of earliest western expansion of the kurgan tribes. — Dacia, N.S., t. VII.

Dumitrescu V., 1967. Quelques remarques au sujet de la culture néolithique Précucuteni et de la station de Traian-Dealul Viei. — Dacia, N.S., t. XI.

Dumitrescu V., 1968a. Considera(ii eu privire la pozifia cronológica a culturii Cucuteni în raport eu culturile vecine. — Apulum, v. VII/1. Alba Iulia.

Dumitrescu V., 1968b. L’art néolithique en Roumanie. Bucarest.

Dumitrescu V., 1972. Quelques aspects des synchronismes des cultures néo-énéolithiques et de la période de transition à l’âge du bronze dans l’Europe sud-orientale et le monde égéo-anatolien. — Actes du IIe Congrès International des études du sud-est Européen, t. IL Athènes.

Dumitrescu V., 1974a. Arta preistoricà în Romania. Bucureşti.

Dumitrescu V., 1974b. Cronología absoluta a eneoliticului románese în lumina datelor C14. — Apulum, v. XII. Alba Iulia.

Dumitrescu V., 1974c. Aspecte régionale în aria de râspîndire a culturii Cucuteni, în cursul primei sale faze de dezvoltare. — SCIVA, t. 25, N 4.

Dumitrescu V., 1979. Arta culturii Cucuteni. Bucureşti.

Dumitrescu V., Dumitrescu Н., Petrescu-Dîmboviţa M., Gostar N., 1954. Hâbâşeşti. Bucureşti.

Dumitrescu V., Dumitrescu H., 1962. Activitatea şantierului archéologie Traian. — Materiale, v. VIII.

Ehrich R.W., 1965. Chronologies in Old World Archaeology. Chicago; London.

Florescu A., 1966. Observatii asupra sistemului de fortificare al aşezarelor cucuteniene din Moldova. — AM, t IV.

Gimbutas M., 1956. The Prehistory of Eastern Europe, part I. — Bull of the American School of Prehistórica research, N 20. Cambridge; Mass.

Gimbutas M., 1973. The Gods and Goddesses of Old Europe. London.

Hadaczek K., 1914. La colonie industrielle de Koszylowce. Album. Lwôw.

Harţuchi N., Dragomir I., 1957. Sâpâturile arheologice de la Bràilifa. — Materiale, v. III.

Himner M., 1933. Étude sur la civilisation prèmycénienne dans le bassin de la Mer Noire après des fouilles personelles. — Swiatowit, t. XIV. Warszawa.

Kandyba O., 1937. Schipenitz Kunst und Gerâte eines neolithischen Dorfes. Wien; Leipzig.

Kirkor A.H., 1878. Sprawozdanie i wykaz zabytkôw, ztozonych w Akademji Umiejştnosci z wycieczki archeologiczno-antropologicznej w r. 1877. — Zbiór wiadomoàci do antropologji krâjowej, t. II. Kraków.

Kopernicki I., 1878. Pozsukiwania archeologiczne w Horodnicy nad Dniestrem wspolnie z p. Wladys’awem Przybysîawskim, dokonane w r. 1877. — Zbiór wiadomosci do antropologji krajowej, t. II. Kraków.

Kozłowski L., 1924. Mlodsza epoka kamienna w Polsce. Lwów.

Kozłowski L., 1930. Budowle kultury ceramiki malowanej w swietle badan przeprowadzonych w Koszyîowcach, Niezwiskach i Buczaczu. Lwów.

Kozłowski L., 1939. Zarys pradziejow Polski południowowschodniej. Lwów.

László F., 1914. Fouilles à la station primitive de Erösd (1907–1911). — Dolgozatok, t. II. Kolozsvár.

Majewski K., 1936. Gliniane modele chat kultury ceramiki malowanej na Ukrainie. — Swiatowit, t. XVI. Warszawa.

Majewski K., 1938. Plastyka terrakotowa kultury ceramiki malowanej w zbiorach Lwówskich. — Swiatowit, t. XVII. Warszawa.

Majewski K., 1947. Studia nad kulturą Trypilskaą. — Archeologia, N I. Wrocław.

Majewski K., 1948. Chronologia i styl plastyki figuralnej zachodniotrypilskij. — Archeologia, N II. Wrocław.

Makarenko N., 1927. Sculpture de la civilisation Trypolienne en Ukraine. — JPEK. Leipzig.

Marinescu-Bîlcu S., 1968. Unele problème aie neoliticului Moldovenesc în lumina säpäturilor de la Tîrpeşti. — CIV, t. 19, N 3.

Marinescu-Bîlcu S., 1971. Aspects tardifs de la civilisation à céramique rubanée et sa contribution à la genèse de la civilisation Précucuteni I. — PZ, Bd. 46, Heft 1.

Marinescu-Bîlcu S., 1974a. La plastica in terracotta délia cultura precucuteniana. — Revista di scienze preistoriche, t. XXIX, fasc. 2. Firenze.

Marinescu-Bîlcu S., 1974b. «Dansul Ritual» în representärile plastice neo-eneolitice din Moldova. — SCIVA, t. 25, N 2.

Marinescu-Bîlcu S., 1974c. Cultura Précucuteni pe teritoriul României. Bucureşti.

Marinescu-Bîlcu S., 1977. Unele problème ale fazei Cucuteni A, în lumina säpäturilor arheologice de la Topile. — Cercetäri istorice, sérié nouä, v. VIII. Iaşi.

Matasă C., 1946. Frumuşica, village préhistorique à céramique peinte dans la Moldavie du nord, Roumanie. Bucureşti.

Matasă C., 1964. Aşezarea eneoliticä Cucuteni B de la Tîrgu Ocna-Podei. — AM, v. II–III.

Monah D., 1978, Datarea prin Cu a etapei Cucuteni A2. — SCIVA, t. 29, N 1.

Morintz S., 1962. Tipuri de aşezâri şi sisteme de fortificaţii şi de împrejmuire în cultura Gumelnita. — SCIV, t. XIII, N 2.

Morintz S., Roman P., 1968. Aspekte aes Ausgangs des Âneolithikums und der Ubergangsstufe zur Bronzezeit im Raum der Niederdonau. — Dacia, N.S., t. XII.

Morintz S., Roman P., 1969. Uber die, Chronologie der Übergangszeit vom Äneolithikum zur Bronzezeit in Rumänien. — Dacia, N.S., t. XIII.

Necrasov O., Nicolăescu-Propşor D., 1959. Studiul antropologic al scheletelor deshumate la Traian în campania de sapaturi din 1956. — Materiale, v. V.

Nestor I., 1928. Zur Chronologia der rumänischen Steinkupferzeit. — PZ, Bd. XIX.

Nestor I., 1938. Céramique peinte de style ancien à Çipeni((Bucovina). — Dacia, t. V–VI.

Nestor I., 1959. Cu privire la periodizarea etapelor tîrzii ale neoliticului din R.P. R. — SCIV, t X, N 2.

Nestor I., 1960. Zur Periodisierung der späteren Zeitstufen des Neolithikums in der Rumänischen Volksrepublik. — Dacia, N.S., t IV.

Nestor I., Zaharia E., 1955. ßanüerul arheologic Särata-Monteoru — SCIV, t. VI, N 3–4.

Nestor I., Zaharia E., 1968. Sur la période de transition de néolithique à l’âge du bronze dans Faire des civilisations de Cucuteni et de Gumelnita. — Dacia, N.S., t. XII.

Niţu A., 1955. Aşezarea cu ceramicä de facturä precucutenianâ de la Tg. Negreşti. — Studii şi cercetäri ştiintifice, séria Ill-a, ştiinte sociale, v. VI, 1–2. Iaşi.

Niţu A., 1967. Reprezentäri antropomorfe în décorai plastic al ceramicii de stü Cucuteni A. — SCIV, t 18, N 4.

Niţu A., 1969. Ceramica Cucuteni B de la Miorcani (Botoşani). — Memoria antiquitas, v. I. Muzeul arheologic Piatra Neamt-Piatra Neamt.

Niţu A., 1972. Reprezentarea bovideului în décorai zoomorf pictat pe ceramica cucutenianä din Moldova. — Carpica. Muzeul de istorie Bacâu.

Niţu A., 1977. Continuitatea ceramicii pictate între culturile Cucuteni-Tripolie şi Gorodsk-Usatovo (Horodiştea-Folteşti). — Cercetäri istorice, sérié nouä, v. VIII. laşi.

Скачать книгу "Энеолит СССР" бесплатно

100
10
Оцени книгу:
0 0
Комментарии
Минимальная длина комментария - 7 знаков.
Комментариев еще нет. Вы можете стать первым!
КнигоДром » История: прочее » Энеолит СССР
Внимание